OFER'I, of'er, vb. IV. Tranz. 1. A propune cuiva (în semn de atenţie, de bunăvoinţă etc.) să primească un lucru necerut; a da în dar, a pune la dispoziţie. ♦ Refl A se declara dispus să facă un serviciu, a se pune la dispoziţia cuiva. 2. A propune spre cumpărare o marfă, un bun etc. ♦ A propune un preţ pentru o marfă, pentru un bun etc. 3. Fig. A înfăţisa, a arăta, a etala, a prezenta ceva. - Din it. offerire.
Sursă : DEX'98 (38324)  - oprocopiuc

A oferi ≠ a cere
Sursă : Antonime (69006)  - siveco

OFER'I vb. 1. v. da. 2. a da. (Îsi ~ reciproc buchete de flori.) 3. v. dărui. 4. (rar) a propune. (A ~ ceva spre vânzare.) 5. a da, a plăti. (Cât ~ pe marfa mea?) 6. a înfăţisa, a prezenta. (Valea Oltului ~ privelisti minunate.)
Sursă : Sinonime (197541)  - siveco

ofer'i vb., ind. prez. 1 sg. of'er, 3 sg. si pl. of'eră, imperf. 3 sg. ofere'a; conj. prez. 3 sg. si pl. of'ere
Sursă : DOR (266554)  - siveco

A OFER'I of'er tranz. 1) A pune la dispoziţie; a propune; a da. ~ un ajutor. 2) A da în semn de atenţie sau respect. ~ un cadou. ~ un buchet de flori. 3) A da pentru o marfă. 4) fig. A expune pentru a fi văzut; a pune în faţă; a înfăţisa; a prezenta; a arăta. /<it. offerire, fr. offrir, lat. offerre
Sursă : NODEX (345393)  - siveco